Geografie

Transporturile

-         transport feroviar

-         construite cu timpul deoarece liniile ferate lipseau legături între arterele principale

-         linia Piatra-Neamţ – Bicaz

-         modernizarea transportului feroviar

-         magistrala Bucureşti – Satu Mare

-         prin culoarul depresionar Ciuc – Giurgeu

-         prin localităţile Sfântu Gheorghe – Tuşnad – Miercurea Ciuc – Gheorgheni

-         de-a lungul defileului Mureş de pe Topliţa

-         electrificată pe întreg traseul

-         legătura cu magistrala Bucureşti – Vadu Siretului din Moldova

-         prin linia ferată electrificată de pe Valea Trotuşului

-         dinspre Miercurea-Ciuc – Comăneşti – Oneşti

-         prin trecătoarea Ghimeş - Făget

-         liniile ferate secundare

... Detalii... »

Agricultura

-         în raport cu specificul condiţiilor naturale – contribuie la producţia agricole

-         relief accidentat

-         climă rece şi umedă

-         pânză freatică aproape de suprafaţă

-         terenuri reduse

-         soluri cu fertilitate scăzută

-         extinse fâneţe şi păşuni naturale

-         face parte din regiunea agrogeografică de munte

-         culturi agricole diversificate

-         se cultivă porumbul, orzul, ovăzul, secara, cartoful, inul, pomii fructiferi

-         practicate în depresiuni şi văi

-         proporţie foarte ridicată

... Detalii... »

Economia

Industria prelucrătoare

-         industria energetică

-         rafinăria de la Dărmăneşti

-         pentru producerea energiei electrice

-         termocentrala de la Vatra Dornei

-         hidrocentrala Stejaru de pe Bistriţa (judeţul Neamţ)

-         centre siderurgice – Vlăhiţa

-         două furnale mari

-         se prelucrează minereul de la Lueta

-         industria construcţiilor de maşini – în Miercurea-Ciuc

-         utilaje pentru materiale rulant şi feroviar

-         osii

-         ... Detalii... »

Aşezările omeneşti

Aşezările rurale

-         satul risipit – caracteristic sau împrăştiat

-         gospodăriile despărţite prin fâneţe şi păşuni

-         specific zonelor montane

-         satul linear – ca tipuri subsidiare

-         concentrare pe văi

-         în depresiunile intramontane

-         satul compact

-         casele lipite perete de perete

-         după numărul de locuitori

-         mijlocii (500 – 1.500 locuitori)

-         mari (1.500 – 4.000 locuitori)

-         ... Detalii... »

Populaţia

-         etape de populare a zonei

-         aparţine ariei de umanizare

-         până la 1.000 – 1.200 m. altitudine – aşezări permanente

-         mai sus – aşezări sezoniere pentru fân, păstorit sau de exploatare forestieră

-         zona pajiştilor alpine – numărul cabanelor turistice a sporit

-         în decursul timpului se generează o concentrare a populaţiei, creându-se

-         curenţi de materii prime

-         produse industriale

-         fluxuri de forţă de muncă

-         sporul natural – foarte ridicat

-         judeţele Suceava, Neamţ, Bacău, Harghita, Covasna, Mureş, Braşov

-         valorile depăşesc cu ... Detalii... »

 Rezervaţiile naturale

-         rezervaţiile floristice

-         Băile Tuşnad

-         Bilbor

-         Sâncrăieni

-         Tulgheş

-         rezervaţiile forestiere – Ceahlău

-         rezervaţiile de floră şi faună – Slănic Moldova

-         rezervaţiile de peisaj şi floră – Cheile Bicazului

-         rezervaţiile geologice

-         Carhaga (judeţul Covasna)

-         Cozia (judeţul Neamţ)

-         Pietrele Doamnei din Rarău

... Detalii... »

Fauna

-         fauna pădurilor de răşinoase

-         mamifere de interes cinegetic

-         cerbul

-         râsul

-         ursul

-         fauna făgetelor – la altitudine mai joasă – variantă

-         căprioara

-         cerbul

-         jderul

-         mistreţul

-         ursul brun

-         veveriţa

-&nbs ... Detalii... »

Apele stătătoare

-         Izvorul Muntelui – lac antropic, de acumulare

-         pe Bistriţa – 33 km²

-         interes energetic

-         Lacul Roşu – 1837

-         lac de baraj natural

-         formare – prin surparea unui pinten de munte care a barat Valea Bicazului în amonte de chei

-         Lacul Sf. Ana – unicat

-         în craterul vulcanic Ciomatu Mare, lângă Băile Tuşnad

Apele subterane

-         ape freatice de mică adâncime

-         influenţate de precipitaţii

-         ... Detalii... »

Reţeaua hidrografică

Apele curgătoare

-         densitate de ape curgătoare

-         Bicazul – afluent al Bistriţei

-         Bistricioara – afluent al Bistriţei

-         Bistriţa

-         după ce iese din Depresiunea Dornelor

-         formează defileul Giumalău şi Pietrosul Bistriţei (12 km.)

-         îşi continuă cursul său longitudinal, paralel culmilor muntoase până la Bicaz

-         lacul de acumulare Izvorul Muntelui

-         după confluenţa cu Bicazul, îşi urmează un alt sector de traversare, între Munţii Stânişoarei şi Munţii Goşmanu

-         Cracău

-         Dorna - afluent al Bis ... Detalii... »

Defileele

-         defileul Topliţa-Deda – pe Mureş

-         între Munţii Călimani şi Gurghiu

-         defileul Tuşnad – pe Olt

Clima

-         tipul de climă – climat de munte

-         temperaturile medii anuale – 0º -6ºC

-         precipitaţiile abundente – 800-1.200 mm./an

-         vânturile puternice

-         relieful introduce modificări locale

-         scăderi de temperatură în raport cu înălţimea

-         creşterea cantitativă a precipitaţilor la altitudini mai mari

-         prin altitudine

... Detalii... »

Pasurile şi trecătorile

-         Bicaz

-         sau Pângăraţi

-         trece drumul care vine dinspre Piatra Neamţ pe Valea Bistriţei, a Bicazului, prin Lacul Roşu, Gheorgheni, în Depresiunea Ciuc

-         Bucin – 1.273 m.

-         în Munţii Gurghiu

-         Ghimeş – Făget

-         la izvoarele Trotuşului

-         trece cale electrificată şi şosea

-         între Moldova şi Transilvania

-         Izvorul Mureşului – între

-         Depresiunea Giurgeu

-         Depresiunea Ciuc

... Detalii... »

Depresiunile

-         Depresiunea Baraolt – depresiune marginală

-         între Baraolt, Perşani şi Harghita

-         Depresiunea Bilhor – 1.000 m.

-         între Călimani şi Bistriţa

-         Depresiunea Borsec – 800 m.

-         în Munţii Giurgeu

-         Depresiunea Caşin – depresiune închisă

-         denumită şi Plăieşi

-         la sud – est de Munţii Ciuc

-         la limita cu Munţii Bodoc

-         Depresiunea Comăneşti – denumită şi Dărmăneşti

-         pe cursul Trotuşului

... Detalii... »

-         Munţii Ciuc – între

-         Valea Trotuşului – nord şi est

-         Valea Uzului – sud

-         Munţii Nemira – 1.649 m.

-         între Valea Trotuşului şi Valea Oituzului

-         Munţii Stânişoara

-         la est de Valea Bistriţei

-         pe malul stâng paralel cu Bistriţa

-         culme muntoasă prelungă (mai scundă)

-         Munţii Goşmanu - 1.442 m.

-         la sud de Bistriţa

-         Munţii Berzunţ – 984 m.

-         ... Detalii... »

-         Munţii Moldovei

-         Munţii Bistriţa – cu vârfurile

-         Budacu – 1.859 m.

-         Pietrosu Bistriţei – 1.794 m.

-         la nord şi sud de Valea Bistriţei

-         orientare nord – sud

-         Munţii Ceahlău – vf. Ocolaşu Mare (1.907 m.)

-         între Valea Bistriţei – est

-         Valea Bicazului – sud

-         Valea Bistricioarei – nord

-         forme structurale deosebite: Toaca şi Panaghia

-         Munţii Tarcău – 1.664 m.

... Detalii... »

Culmile muntoase

-         munţi vulcani

-         Munţii Călimani

-         până în Valea Mureşului

-         vf. Pietrosu – 2.100 m.

-         cratere bine păstrate

-         platouri vulcanice

-         Munţii Giurgiu – 1.776 m.

-         la sud de defileul Mureşului dintre Topliţa şi Deda

-         cratere bine păstrate

-         platouri vulcanice

-         înlănţuire de coşuri vulcanice orientate de un aliniament

-         nord – vest

... Detalii... »

     Alcătuirea petrografică (litologia)

-         diversitate mare de roci

-         impune un paralelism al culmilor (fâşii)

-         centru – şisturi cristaline – aliniază altitudinile cele mai mari

-         se afundă la sud de obârşia Trotuşului

-         vest – roci eruptive

-         est – roci sedimentare cutate (fliş)

     Caracterizarea reliefului

     Caracterele generale

-         masivitatea

-         lăţime mare

-         ... Detalii... »

Carpaţii Moldo-Transilvaniei

- grupa centrală a Carpaţilor Orientali -

   Aşezarea – limitele

-         nord – culoarul depresionar Dorna – Câmpulung

-         sud – Depresiunea Braşovului

-         Valea Oituzului

-         est – Subcarpaţii Moldovei

-         vest – Depresiunea colinară a Transilvaniei

    Geneza

-         această grupă montană face parte din lanţul Carpaţilor Orientali, ramură a Carpaţilor Româneşti, înălţaţi în cea mai nouă orogeneză, orogeneza alpină

-         punerea în evidenţă a masivelor carpatice a început mai demult

-         în orogeneza hercinică, din a doua parte a Paleozoicului (carbonifer şi permian)

-         ... Detalii... »

-          Aşezările omeneşti

-          Aşezările rurale

-          satul risipit – caracteristic sau împrăştiat

-          gospodăriile despărţite prin fâneţe şi păşuni

-          specific zonelor montane

-          satul linear – ca tipuri subsidiare

-          concentrare pe văi

-          în depresiunile intramontane

-          satul compact

-          casele lipite perete de perete

-          după numărul de locuitori

-          mijlocii (500 – 1.500 locuitori)

-          mari (1.500 – 4.000 locuitori)

-          contraste – alături de comune mari găsindu-se şi aşezări rurale mici

-          după funcţiunile economice

... Detalii... »

-          Solurile

-          strâns corelate cu

-          roca

-          clima

-          vegetaţia

-          soluri ce favorizează un climat răcoros  şi umed şi existenţa pădurilor

-          solurile argiloiluviale – argilovisoluri

-          solurile cambiosoluri

-          solurile brune

-          solurile brun-acide

-          la altitudini mai mari – solurile podzolice

-          sărace în humus

-          fertilitate redusă

-          în zona alpină (climat rece, precipitaţii abundente, vegetaţie de pajişte)

-          solurile spodosoluri – solurile alpine brune-acide

... Detalii... »

-          Clima

-          tipul de climă – climat de munte

-          temperaturile – 0º-6ºC

-          precipitaţiile – abundente (1.000 – 1.200 mm/an)

-          vânturile puternice

-          modificări locale datorită reliefului (prin altitudine şi orientarea catenelor muntoase)

-          scăderi de temperatură

-          creşterea cantitativă a precipitaţiilor o dată cu nivelul altimetric

-          climat alpin – pe crestele înalte

-          climat de adăpost – în culoare

-          Reţeaua hidrografică

-          Apele curgătoare

-          densă

-          Bârsa – afluent al Oltului

... Detalii... »

                                     Carpatii Meridionali - Grupa Bucegi

-          Aşezarea – limitele

-          nord – Depresiunea Braşovului

-          Măgura Codlei

-          sud – Subcarpaţii Curburii

-          est – Valea Prahovei

-          vest – Valea Dâmboviţei

-          Geneza

-          sfârşitul neogenului şi începutul cuaternarului – grupa, ca întreg lanţ carpatic meridional, a fost înălţat în bloc, cu circa 1.000 m. faţă de zonele din jur

-          prima parte a cuaternarului

-          clima a suferit o răcire generală (pleistocen)

-          crestele de peste 2.000 m. înălţime au fost acoperite cu gheţari care au sculptat

-          circuri

-          văi glaciare

-          ... Detalii... »