Joi, 28.Mar.2024, 22:17Principală | Înregistrare | Logare

Meniu site

Forma intrarii

Chat

500

Trafic

Link catre

Spune unui prieten

Sondaj 1

Noteaza site-ul meu
Total răspunsuri: 41

Sondaj 2

Sunteti afectati de schimbarile climatice din Romania?
Total răspunsuri: 39

Statistica


Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Curs Valutar

Cautare

Deposit Files

Varsta site

Calendar

«  Noiembrie 2011  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930

Calculator

Principală » 2011 » Noiembrie » 13 » Carpaţii Moldo-Transilvaniei - grupa centrală a Carpaţilor Orientali - I
19:30
Carpaţii Moldo-Transilvaniei - grupa centrală a Carpaţilor Orientali - I

Carpaţii Moldo-Transilvaniei

- grupa centrală a Carpaţilor Orientali -

 

   Aşezarea – limitele

-         nord – culoarul depresionar Dorna – Câmpulung

-         sud – Depresiunea Braşovului

-         Valea Oituzului

-         est – Subcarpaţii Moldovei

-         vest – Depresiunea colinară a Transilvaniei

 

    Geneza

-         această grupă montană face parte din lanţul Carpaţilor Orientali, ramură a Carpaţilor Româneşti, înălţaţi în cea mai nouă orogeneză, orogeneza alpină

-         punerea în evidenţă a masivelor carpatice a început mai demult

-         în orogeneza hercinică, din a doua parte a Paleozoicului (carbonifer şi permian)

-         care a individualizat axul şisturilor cristaline

-         către sfârşitul erei mezozoice, în cretacic

-         datorită presiunii scutului african Gondwana asupra geosinclinalului Mării Tethys din sudul Europei

-         a început orogeneza alpină, de mare anvergură, care a înălţat lanţul alpino-carpato-himalayan

-         cutările au continuat în lanţul muntos al Orientalilor, ca de altfel în întregul lanţ carpatic, în neozoic

-         la definirea lor contribuind şi erupţiile vulcanice din a doua parte a neogenului,

-         care au creat şirul munţilor vulcanice de pe ramura vestică a Carpaţilor Orientali

-         la înfăţişarea actuală a reliefului a contribuit şi acţiunea gheţarilor, pentru că, în prima parte a cuaternarului (pleistocen)

-         clima a suferit o răcire generală

-         crestele mai înalte de 2.000 metri fiind acoperite cu gheţari, care au sculptat

-         circuri

-         văi glaciare

-         creste

-         o dată cu încălzirea climei, în postglaciar (holocen)

-         gheţarii s-au topit

-         au continuat să se desfăşoare acţiunea agenţilor externi, mai ales a apelor curgătoare care, prin eroziune şi acumulare, au modelat văi şi terase

Vizualizări: 1179 | Adăugat de: mihairoman | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Logare ]
Copyright MyCorp © 2024 |