Populaţia
-
etape de populare a zonei
-
aparţine ariei de umanizare
-
până la 1.000 – 1.200 m. altitudine – aşezări permanente
-
mai sus – aşezări sezoniere pentru fân, păstorit sau de
exploatare forestieră
-
zona pajiştilor alpine – numărul cabanelor turistice a
sporit
-
în decursul timpului se generează o concentrare a
populaţiei, creându-se
-
curenţi de materii prime
-
produse industriale
-
fluxuri de forţă de muncă
-
sporul natural – foarte ridicat
-
judeţele Suceava, Neamţ, Bacău, Harghita, Covasna, Mureş,
Braşov
-
valorile depăşesc cu mult media pe ţară
-
creşterea natalităţii
-
reducerea mortalităţii
-
fenomenul explică extinderea teritoriului acestor judeţe în
zonele limitrofe, de podiş şi dealuri cu ample concentrări de populaţie –
Podişul Moldovei
-
densitatea populaţiei
-
repartizare inegală
-
cea mai mare – în depresiuni mari Giurgeu şi Ciuc (peste 75
locuitori/km2)
-
concentrări industriale
-
activităţi legate de valorificarea potenţialului agricol
-
conturarea unei industrii specifice zonelor montane
-
întreprinderi de prelucrare a lemnului, a laptelui
-
de valoarea republicană
-
mobilitatea populaţiei
-
deplasările definitive – strămutarea domiciliului întregii
familii
-
deplasările temporale pentru lucru – revenirea celor plecaţi
-
structura populaţiei pe vârstă
-
corespunde mediei pe ţară
-
uşoare predominare a populaţiei tinere
|