Geografie

element de referinta, cu desfasurare orizontala, intr-un sistem grafic de reprezentare a valorilor diversilor parametri ( ex. pe abscisa sunt raportate marimi de timp in graficele climatice, hidrologice, demografice)

rapa de alunecare

abrupturi care apar datorita proceselor de dezagregare si prabusire, generate de fisurarea si diaclazarea calcarului

sector cu inclinare mare (uneori chiar la verticala) ce domina o regiune cu panta mai redusa. Poate rezulta prin tectonica (pe linii de falii - Culoarul Timis-Cerna), diferente petrografice in zonele de tarm

proces de eroziune a rocilor neprotejate de un covor vegetal, realizat de catre apa marii, lacurilor, incarcata cu nisip sau gheata; este deosebit de activa la falezele alcatuite din roci usor de dislocat; prin retragerea acestora rezulta platforma litorala

1. proces de pierdere a ghetii prin topire, evaporare sau prin ruperea bucatilor de gheata din fruntea ghetarului, sub forma de gheata moarta
2.  proces de indepartare a materialelor fine de la suprafata scoartei terestre, prin intermediul agentilor externi geomorfologici (apa, vant, gheata etc)

zona a domeniului acvatic, in oceane si mari, cu adancimi mari, caracterizate prin: presiune mare, temperatura relativ constanta, salinitate mare, lipsa luminii, o relativa stabilitate a apei; plantele lipsesc, iar fauna are adaptari specifice: unele animale si-au pierdut vederea, altele au ochii foarte mari, telescopici

prapastii cu diferente de nivel foarte mari (sute de metri); se foloseste in exprimarile figurative, in legatura cu abrupturile din regiunile muntoase (ex. A. Caraimanului); aceeasi semnificatie pentru avenele adanci din regiunile calcaroase, ale caror fund nu se distinge; uneori, pentru marile adancimi oceanice

termen originar din arhipelagul Hawaii ce defineste un ansamblu de blocuri dispuse haotic, rezultat in urma spargerii crustei formate prin racirea lavei, in conditiile scurgerii lente a stratului de topitura de sub ea