EUROPA---PARTEA VII - 13 Noiembrie 2012 - Geografie
Sâmbătă, 03.Dec.2016, 10:33Principală | Înregistrare | Logare

Meniu site

Forma intrarii

Chat

 
500

Trafic

Link catre

Spune unui prieten

Sondaj 1

Noteaza site-ul meu
Total răspunsuri: 34

Sondaj 2

Sunteti afectati de schimbarile climatice din Romania?
Total răspunsuri: 31

Statistica


Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Curs Valutar

Cautare

Deposit Files

Varsta site

Calendar

«  Noiembrie 2012  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930

Calculator

Principală » 2012 » Noiembrie » 13 » EUROPA---PARTEA VII
14:27
EUROPA---PARTEA VII

Morfostructurile paleozoice cu fundament hercinic şi caledonic din estul Europei care cuprind Munţii Urali ce face limita vestică dintre marea platformă rusă şi cea siberiană. Domină formele glaciare şi periglaciare care se continuă în I-lele Novaia Zemlia (I-lele constituie o continuare firească a orogenului uralian).

Munţii de platformă pe fundament cutat caledonic se află în vestul Europei, respectiv în sudul M. Scandinaviei, în I-lele Britanice dar şi I-lele Canalului ca rămăşiţe ale acestui orogen. Aceşti munţi sunt cei mai vechi munţi la zi din Europa pe care s-au dezvoltat serii de suprafeţe de nivelare (post-caledonică, post-hercinică şi neogenă). Ele au fost puternic fragmentate transversal cu mari dislocări plicative, generând un relief complex de denudare, sculptural şi chiar de pediment. Eroziunea glaciară cuaternară şi prezentă a determinat formarea fiordurilor, iar eroziunea din timpul erei cainozoice a format adevărate peneplene uşor ondulate cu aspect de coline, iar acumulările din bazinul Londrei au format câmpia aluvionară a Londrei.

Munţii de platformă cutată pe fundament neozoic şi mezozoic s-au format pe fâşii paralele pe direcţia dezvoltării geosinclinalului alpin iar legătura dintre structură şi relief este foarte strânsă. Modelului de dezvoltare a cutelor îi corespunde şi ordinea liniei de culme, încât acestea apar paralele atât în alpi cât şi în Carpaţi, Dnarici sau Apenini. Fragmentarea tectonică a cutelor, inclusiv falierea, a permis dezvoltarea unor masive montane ce apar ca adevărate noduri orohidrografice (Puis de Dome, Mont Blanc, Retezat, Făgăraş, Durmitor, Olimp, Nidere Tauern ş.a.). Relieful este complex, determinat şi de eroziunea glaciară montană, iar în prezent, altitudinile

de echilibru a gheţarilor se află la 3000 m (Gheţarul Mere de Glace în Alpii Francezi) la 2900 m (Gheţarul Rhonului) sau la 3100 m (Gheţarul Alech). Un puternic relief fluvial s-a instalat generând văi înguste, uneori cu versanţi abrupţi cum sunt Defileul Dunării, Defileul Oltului sau chei cum sunt cele carstice. Mişcările neotectonice au generat depresiuni intramontane, cum sunt Dep. Geneva, Dep Bearneză, Dep. Petroşani, dar şi numeroase podişuri interioare arcurilor monatne (Pod. Karst, Pod. Elveţiei, Pod. Transilvaniei.

 Acestor unităţi morfostructurale ale uscatului Europei li se adaugă şi unităţi morfostructurale marine a căror evoluţie este strâns legată de evoluţia continentului:

  •  Mări de şelf continental care se dezvoltă pe latura vestică şi nordică a continentului şi care au afectat fundamentul de platformă şi menţin vechiul relief al uscatului, parţial modelat de curenţii submarini (M. Albă, M. Baltică, M. Nordului, M. Irlandei, M. Mânecii);
  •  Mări de flexură şi concavităţi transversale platformelor ca geosinclinale remanente în fâşia cutărilor cainozoice. În această categorie intră partea nordică a M. Caspice, M. Mediterană, M. Neagră şi M. Azov;

 În cadrul acestor bazine marine au luat naştere numeroase platforme iar fundamentul lor bazaltic este acoperit cu un strat gros granitic. Vechiul relief al uscatului de pe şelful acestor mări se păstrează şi în prezent, apărând ca adevărate văi şi canioane submarine.

Vizualizări: 964 | Adăugat de: mihairoman | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Logare ]
Copyright MyCorp © 2016 |