EUROPA---PARTEA III - 13 Noiembrie 2012 - Geografie
Sâmbătă, 03.Dec.2016, 10:34Principală | Înregistrare | Logare

Meniu site

Forma intrarii

Chat

 
500

Trafic

Link catre

Spune unui prieten

Sondaj 1

Noteaza site-ul meu
Total răspunsuri: 34

Sondaj 2

Sunteti afectati de schimbarile climatice din Romania?
Total răspunsuri: 31

Statistica


Total online: 1
Vizitatori: 1
Utilizatori: 0

Curs Valutar

Cautare

Deposit Files

Varsta site

Calendar

«  Noiembrie 2012  »
LnMrMrcJoiVnSaDm
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
2627282930

Calculator

Principală » 2012 » Noiembrie » 13 » EUROPA---PARTEA III
14:04
EUROPA---PARTEA III

EUROPA – EVOLUŢIA PALEOGEOGRAFICĂ ŞI ROLUL EI ÎN FORMAREA RELIEFULUI

Evoluţia paleogeografică a Europei este strâns legată de următorii factori:

a) existenţa unor platforme vechi continentale (scuturi continentale ce alcătuiau în trecutul geologic hipercontinentului Laurasia);

b) existenţa şi formarea în geosinclinalele marginale a orogenezelor precambriene, caledonice, hercinice şi alpine;

c) unitatea de monolit a platformelor continentale europene cu platformele continentale asiatice, a căror evoluţie este comună;

d) evoluţia morfogenetică a reliefului este în strânsă corelare cu factorii interni şi externi modelatori ai scoarţei (modelarea externă şi internă a scoarţei determină principalele tipuri de relief).

 Apariţia şi dezvoltarea unor cratoane din forme orogene iniţiale a însemnat un pas important în închegarea unităţilor geostructurale ale Europei. Aceste unităţi geostructurale sunt strâns legate de evoluţiile vechilor scuturi continentale, de evoluţiile geosinclinalului Mării Thetis, dar şi de evoluţiile geosinclinalelor marginale precambriene şi caledonice.

La aceste evoluţii se adaugă impulsul plutonic determinat de mişcările baikaliene care a condus la închegarea fundamentului cu elemente grele dar şi cu roci de duritate maximă (gnaise, porfire, şisturi verzi, şisturi cristaline).

Evoluţia paleogeografică a Europei cunoaşte următoarele etape:

I. Etapa formării şi individualizării unităţilor cristaline de platformă (scuturin continentale). Este etapa în care, odată cu scuturile vechi, se formează Pangeea (Scutul Baltic, Scutul Est-European);

II. Etapa caledoniană în care evoluţia geosinclinalului marginal dezvoltă orogeneza caledonică, urmată de peneplena post-caledonică şi care a cuprins unităţile de nord-vest peninsulare şi insulare ale Europei (Pen. Bretagne, Irlanda, nordul Angliei şi Scoţia, arhipelagurile britanice nordice, Scandinavia). În această etapă s-au format Munţii Scandinaviei, M. Scoţiei, M. Penini, M. Cambrieni, Colinele Walles, Colinele Normande, precum şi munţii actualelor unităţi insulare Hebride, Shetland, Novaia Zemlia şi Faeroe;

III. Etapa hercinică în care orogeneza hercinică şi peneplena post hercinică a cuprins regiunea centrală şi vestică a Europei de la Marea Neagră până la Oceanul Atlantic. În acest moment s-au format Pod. Dobrogei, Pod. Ceho-morav, Pod. Boemiei, M. Metaliferi, M. Sudeţi, M. Hartz (pentru că în limba latină, pe hărţile vechi, Munţii Hartz erau trecuţi cu numele de Hercynia Mons s-a împrumutat şi denumirea orogenezei), M. Pădurea Neagră, M. Pădurea Turingiei, Saarland, Colinele Luxemburgului, Podişul Ardeni, Masivul Central Francez, Masivul Şistos Renan, Colinele Normande, Munţii Cantabrici, messetta spaniolă, M. Iberici, M. Vosges, culoarul tectonic al Rinului şi unele părţi insulare din peninsulele Italică şi Balcanică (M. Rodopi, M. Rila, M. Pirin. Pe vastele arii anticlinale au evoluat numerase bazine hercinice ce au fost acoperite ulterior cu importante depozite mezozoice şi neozoice cum sunt bazinul Londrei, bazinul Vienei, bazinul Armorican, bazinul Acvitaniei, bazinul Turingiano-Saxon, bazinul Parizian, bazinul Moscovei (sinecliza Moscovei). Concomitent cu această orogeneză la contactul dintre marea platformă rusă şi platforma siberiană (scutul angara) a evoluat şi orogeneza uraliană în care rocile foarte dure alternează cu importante zăcăminte de minerale utile (uralide).

Procesul de modelare a acestor munţi a determinat formarea unor întinse peneplene (acvitaniană) dar şi pediplene (cum este cea dobrogeană din Pod. Casimcei)



Vizualizări: 563 | Adăugat de: mihairoman | Rating: 0.0/0
Total comentarii : 0
Doar utilizatorii înregistraţi pot adăuga comentarii
[ Înregistrare | Logare ]
Copyright MyCorp © 2016 |