-
Aşezările
omeneşti
-
Aşezările
rurale
-
satul risipit –
caracteristic sau împrăştiat
-
gospodăriile
despărţite prin fâneţe şi păşuni
-
specific zonelor
montane
-
satul linear – ca
tipuri subsidiare
-
concentrare pe văi
-
în depresiunile
intramontane
-
satul compact
-
casele lipite perete
de perete
-
după numărul de
locuitori
-
mijlocii (500 – 1.500
locuitori)
-
mari (1.500 – 4.000
locuitori)
-
contraste – alături
de comune mari găsindu-se şi aşezări rurale mici
-
după funcţiunile
economice
-
majoritatea – profil
minier, pastoral şi forestier
-
cu funcţiuni economic
complexe – tot mai multe
-
în deosebi prin
dezvoltarea industriei mici şi artizanale
-
Aşezările
urbane
-
ca un reflex al
intensificării activităţilor economice şi social-culturale
-
oraşe sub 25.000
locuitori
-
Azuga – pe Valea
Prahovei
-
funcţie industrială
-
industria
materialelor de construcţii – sticlă
-
industria textilă –
lână
-
industria alimentară
– bere
-
Buşteni – pe Valea
Prahovei
-
funcţie industrială –
industria chimică (hârtie)
-
funcţie turistică –
staţiune climaterică
-
Predeal – pe Valea
Prahovei
-
funcţie turistică –
staţiune climaterică
-
Sinaia – pe Valea
Prahovei
-
funcţie industrială –
industria construcţiilor de maşini (mecanică fină)
-
funcţie turistică –
staţiune climaterică
-
Economia
-
Industria
prelucrătoare
-
hidrocentrale pe
Ialomiţa
-
Dobreşti
-
Moroeni
-
lucrări similare în
curs şi pe valea Dâmboviţei
-
industria
constructoare de maşini
-
Sinaia –
întreprinderea de mecanică fină
-
industria chimică
-
Buşteni –
întreprinderea de hârtie
-
industria
materialelor de construcţii
-
Azuga –
întreprinderea de sticlărie
-
industria bunurilor
de consum
-
Azuga –
întreprinderea de lână, carne şi bere
-
industria mică şi
artizanală
-
cusăturile populare
-
ţesăturile
-
produsele de ceramică
-
covoarele
-
Agricultura
-
în raport cu
specificul condiţiilor naturale
-
relieful accidentat
-
clima rece şi umedă
-
terenurile arabile
reduse
-
pânza freatică
aproape de suprafaţă
-
solurile cu
fertilitate redusă
-
extinse fâneţe
-
păşunile naturale
-
creşterea animalelor
– activitate tradiţională
-
cu deosebire a
ovinelor
-
favorizată de fondul
pastoral bogat în păşuni şi fâneţe
-
diferenţiate pe etaje
de altitudine
-
păşuni alpine – la
mari înălţimi – 1.600 – 1.800 m.
-
pajişti de munte –
altitudini mai joase
-
de-a lungul timpului,
axe de transhumanţă (Drumul Oilor, Drumul Lânii, etc.)
-
culoarul Rucăr – Bran
-
valea superioară a
Prahovei
-
în prezent – şi vaci
de lapte
-
judeţele Braşov şi
Dâmboviţă
-
extindere de
teritoriul şi în zona muntoasă
-
ovine – rasa ţurcană
-
porcinele şi păsările
– mai restrâns
-
cultura plantelor –
se practică în culoarele văilor (culoarul Rucăr - Bran)
-
culturile
diversificate
-
cartoful
-
orzul
-
ovăzul
-
porumbul
-
secara
-
Transporturile
-
linia ferată
electrificată Bucureşti – Braşov
-
pe valea Prahovei
-
prin Sinaia e
Buşteni e
Azuga e
Predeal
-
drumul naţional de
importanţă europeană E 60
-
vine de la Hamburg
-
prin Oradea
-
paralele cu calea
ferată
-
alte drumuri dinspre
Braşov spre Câmpulung – prin culoarul Rucăr – Bran
-
transporturile
speciale
-
Turismul
-
numeroase resurse
turistice
-
valea Prahovei
-
abruptul Bucegilor
-
Babele şi Sfinxul
-
carstul de pe valea
Ialomiţei şi a Dâmbovicioarei
-
culoarul Rucăr – Bran
-
Masivul Piatra
Craiului
-
forme de relief
originale – elemente faunistice şi floristice rare
-
resursele social –
istorice şi etnografice – culoarul Rucăr – Bran
-
regiune tipică prin
port şi obiceiuri
-
structura şi
ornamentarea gospodăriilor
-
fluxul turistic
remarcabil este explicat prin
-
dotările necesare
-
cabinele de teleferic
-
telescaunele
-
teleschiul
-
şoseaua alpină din
Bucegi
-
celelalte drumuri
modernizate
-
uşurarea accesului în
zonă
|