Carpatii Meridionali - Grupa Bucegi
-
Aşezarea
– limitele
-
nord – Depresiunea
Braşovului
-
Măgura Codlei
-
sud – Subcarpaţii
Curburii
-
est – Valea Prahovei
-
vest – Valea
Dâmboviţei
-
Geneza
-
sfârşitul
neogenului şi începutul cuaternarului – grupa, ca întreg lanţ carpatic
meridional, a fost înălţat în bloc, cu circa 1.000 m. faţă de zonele din jur
-
prima parte a
cuaternarului
-
clima a suferit o
răcire generală (pleistocen)
-
crestele de peste
2.000 m. înălţime au fost acoperite cu gheţari care au sculptat
-
circuri
-
văi glaciare
-
creste
-
în postglaciar
-
încălzirea climei
-
gheţarii s-au topit
-
începe acţiunea
apelor curgătoare care au modelat prin eroziune şi acumulare
-
văi, terase
-
definind înfăţişarea
actuală a reliefului acestei unităţi geografice
-
Alcătuirea
petrografică (litologia)
-
aspect variat
-
predomină
-
şisturile cristaline
-
conglomeratele
specifice – "conglomerate de Bucegi”
-
calcarele
-
Caracterizarea
reliefului
-
Culmile
muntoase
-
Bucegi –2.505 m. (vf.
Omu)
-
în est
-
dispus în amfiteatru
-
forma unui semicerc
-
urme glaciare
-
Valea Ialomiţei
-
Cheile Zănoagei
-
Cheile Tătarului
-
peştera Ialomiţei
-
Valea Gaura
-
Valea Mălăieşti
-
Leaota – 2.133 m.
-
între Valea Ialomiţei
şi Valea Dâmboviţei
-
şisturi cristaline
-
pe înălţimi largi
platforme de eroziune
-
Piatra Craiului – în
vest
-
vârfurile
-
La Om (Baciului) –
2.238 m.
-
Măgura Codlei (nord)
– 1.292 m.
-
orientare
-
nord – est
-
sud – vest
-
forme carstice
-
Cheile Dâmboviţei
-
Cheile Zărneştilor
-
Culoarele
-
Bran – Rucăr
-
între Bucegi şi
Piatra Craiului
-
zonă largă la 1.000 –
1.200 m.
-
leagă prin şosea
Câmpulung de Braşov
-
Prahova
-
între Munţţii Bucegi,
Leaota şi Piatra Craiului
-
leagă prin şosea Ţara
Românească cu Moldova
-
Suprafeţele
de eroziune (platforme)
-
Borăscu – 2.000 m.
-
Râu Şes – 1.200 –
1.600 m.
-
Gornoviţă (Predeal) –
1.000 m.
-
Pasurile
şi trecătorile
-
Predeal – 1.040 m.
-
între Carpaţii
Orientali şi Meridionali
-
Bran (Giuvala) –
1.240 m.
-
în culoarul Bran -
Rucăr
| 
