element de referinta, cu desfasurare orizontala, intr-un sistem grafic de reprezentare a valorilor diversilor parametri ( ex. pe abscisa sunt raportate marimi de timp in graficele climatice, hidrologice, demografice)
sector cu inclinare mare (uneori chiar la verticala) ce domina o regiune cu panta mai redusa. Poate rezulta prin tectonica (pe linii de falii - Culoarul Timis-Cerna), diferente petrografice in zonele de tarm
proces de eroziune a rocilor neprotejate de un covor vegetal, realizat de catre apa marii, lacurilor, incarcata cu nisip sau gheata; este deosebit de activa la falezele alcatuite din roci usor de dislocat; prin retragerea acestora rezulta platforma litorala
1. proces de pierdere a ghetii prin topire, evaporare sau prin ruperea bucatilor de gheata din fruntea ghetarului, sub forma de gheata moarta 2. proces de indepartare a materialelor fine de la suprafata scoartei terestre, prin intermediul agentilor externi geomorfologici (apa, vant, gheata etc)
zona a domeniului acvatic, in oceane si mari, cu adancimi mari, caracterizate prin: presiune mare, temperatura relativ constanta, salinitate mare, lipsa luminii, o relativa stabilitate a apei; plantele lipsesc, iar fauna are adaptari specifice: unele animale si-au pierdut vederea, altele au ochii foarte mari, telescopici
prapastii cu diferente de nivel foarte mari (sute de metri); se foloseste in exprimarile figurative, in legatura cu abrupturile din regiunile muntoase (ex. A. Caraimanului); aceeasi semnificatie pentru avenele adanci din regiunile calcaroase, ale caror fund nu se distinge; uneori, pentru marile adancimi oceanice
termen originar din arhipelagul Hawaii ce defineste un ansamblu de blocuri dispuse haotic, rezultat in urma spargerii crustei formate prin racirea lavei, in conditiile scurgerii lente a stratului de topitura de sub ea